Mădălina Uceanu despre recrutare, munca după pandemie și burnout

Pe Mădălina Uceanu am avut-o invitată prima dată în aprilie 2020, în primul lockdown, într-un interviu online în care am vorbit strict aplicat: ce se întâmplă, lucrăm de acasă sau nu. De data asta ne-am văzut față în față și am avut timp pentru tot ce rămăsese nespus.

Mădălina lucrează în resurse umane de peste 20 de ani. A intrat în domeniu din întâmplare, la începutul anilor '90, când aproape nimeni nu știa că există un serviciu de recrutare. După 16 ani într-o companie mare de head hunting, a pornit pe cont propriu cu Career Advisor, în 2010, în plină criză. Recrutează oameni pentru poziții de management și face consiliere în carieră. Îi place să spună că a îmbătrânit odată cu candidații ei.

Am vorbit despre cum arată de fapt o recrutare, despre lucrul de acasă și întoarcerea la birou, despre burnout și despre ce înseamnă pentru ea succesul.

La 20 de ani, cu părul întins și taior negru ca să fie luată în serios

La început avea în fața ei candidați de vârsta tatălui ei și trebuia să decidă dacă merg mai departe la client. Recunoaște că avea sindromul impostorului. Oamenii îi povesteau mai mult decât trebuia să știe, despre familii pe care le susțineau singuri, și după primele luni de recrutare nu mai putea dormi noaptea. A trebuit să accepte că nu poate rezolva pentru toată lumea și că nu trebuie să cunoască în detaliu fiecare meserie, ci să înțeleagă motivația omului, valorile lui și dacă e momentul potrivit pentru o schimbare.

Până pe la 30 de ani și-a îndreptat părul creț, a purtat doar negru și gri, taior până în gât, ca să pară mai serioasă. Privind înapoi, spune că a ajutat-o să evolueze mai repede, dar că nu și-a dat seama atunci cât de mare era presiunea.

Ce se întâmplă de fapt într-o recrutare

Companiile vin cu un context: de ce e liberă poziția, ce s-a întâmplat cu managerul anterior, cum arată echipa, care e strategia. Abia apoi începe căutarea. Mădălina spune că nu poți „fura” un om fericit unde e, și că uneori îi spune chiar clientului că un candidat nu e în momentul potrivit pentru schimbare, chiar dacă clientul plătește. Pentru companie, o alegere greșită înseamnă câteva luni de salariu. Pentru candidat e altceva:

Dar pentru om este un cost de carieră și de reputație.

Mi-a plăcut povestea de la un curs MBA, unde managerii spuneau că își verifică candidații pe Facebook, să vadă dacă merg la petreceri până dimineața. Mădălina le-a ținut o prezentare de trei ore și abia la final le-a spus că fusese ea însăși la o petrecere până la 4 dimineața. Recrutarea, spune ea, e o ocazie de dezvoltare personală pentru cine recrutează, pentru că fiecare vine la masă cu propriile prejudecăți.

Birou, acasă sau la mijloc

Mădălina crede că modelul de la 9 la 5 e moștenit din era industrială și că pandemia doar a accelerat o schimbare spre care oricum mergeam. O soluție valabilă pentru toată lumea nu mai există: unii vor să lucreze doar de acasă, alții n-au cum să lucreze acasă. Ea vede un fel de meniu flexibil de întoarcere la birou, cum sunt deja beneficiile flexibile din multe companii. Ea însăși a ales să meargă la birou aproape zilnic, iar colegele ei lucrează de acasă.

Pentru ea, motivul principal pentru care merită să ne vedem din când în când nu ține de control sau de eficiență. E emoțional: cafeaua de zece minute, interacțiunea cu alți oameni, nevoia de comunitate. Fiecare alegere vine cu consecințele ei, iar asumarea lor e partea care contează.

Burnout, cinism și statul care nu e stat

După orice criză, spune Mădălina, ies scheleții din dulap. Unul dintre semnale e cinismul, tendința de a da vina pe toți și pe toate, alături de lipsa de randament. Mădălina povestește că a trecut ea însăși prin depresie și că de atunci, când simte că se apropie de acel loc, face imediat ceva.

Cred că cumva ține de fiecare dintre noi să ne prindem că nu trebuie să fie greu și urât.

Ieșirea din burnout ține de fiecare: unii iau o pauză, alții aleg o perioadă un job cu mai puțină implicare. Mi-a rămas ideea ei despre stat: nu stai, de fapt, ci te prinzi din urmă pe tine. Te uiți la soare, la nori, asculți păsările. Par banale, dar pentru ea sunt semne că ești prezent în propria viață.

Am mai vorbit și despre criptomonede, pe care Mădălina le vede ca pe o loterie bună cel mult ca venit suplimentar, nu ca singurul. Iar la întrebarea ce înseamnă succes, răspunsul a fost simplu: să se poată bucura de lucrurile mici, de un weekend fără mari planuri, o plimbare cu bicicleta, prieteni la un pahar de vin.

Prima noastră discuție, din aprilie 2020, e aici. Despre oboseală și burnout am vorbit mai pe larg cu Ligia Moșneaga.

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN și șapca WIN, piese simple de purtat zi de zi, la birou sau acasă.

Tu cum lucrezi acum, de acasă, de la birou sau la mijloc? Și ce ai alege dacă ai putea alege complet liber? Îmi poți scrie în comentarii la clip. Pe canal găsești și celelalte interviuri din podcast.