Alexandra Stan despre Constanța, Japonia și piesele din suflet

Primele concerte ale Alexandrei Stan au avut loc pe scara unui bloc din Constanța. Avea vreo trei ani, făcuse o trupă cu prietena ei, Andra, iar vecinii care urcau spre apartamente erau rugați să stea puțin să asculte. Biletul se plătea, dar publicul primea în schimb pâine cu parizer, ca gustare în timpul spectacolului.

Am stat de vorbă în primăvara lui 2017. Alexandra tocmai hotărâse să petreacă mai mult timp în Constanța decât în București, își făcea singură managementul și lansase Nine Lives, ultima piesă de pe albumul Alesta. Avea în spate un hit care spărsese granițele și o carieră foarte solidă în Japonia, despre care la noi se știa mai puțin.

Am vorbit despre de ce a plecat din București, despre cum se lucrează pe piața japoneză, despre ce înseamnă să faci muzică din tine și despre ce n-ar trebui să spună o femeie despre ea.

De ce a ales Constanța în locul Bucureștiului

Alexandra spune că în București simțea o competiție falsă. Mergea la tot felul de evenimente și întâlniri, chiar dacă nu erau importante, pentru că toată lumea vine în capitală să se afirme. Când a stat câteva săptămâni la mare, cererile au continuat să vină, dar de la distanță nu i se mai păreau toate la fel de urgente și a început să aleagă doar ce conta cu adevărat.

simțeam așa că mă sufocă puțin energia asta de aici

În Constanța a și început să facă muzică, într-un studio la ultimul etaj al unei clădiri, cu o terasă de unde se vedeau orașul și marea. Copil fiind, imita toate cântărețele, cânta în spray pe post de microfon și asculta CD-urile aduse de tatăl ei, marinar, de prin toată lumea. Se regăsea în Delia, care tocmai se lansase și era blondă ca ea.

Japonia, un teritoriu tratat altfel

Mi-a explicat că Japonia era, la momentul interviului, a doua piață muzicală din lume după America și că acolo funcționa diferit. După fiecare album urma un turneu de promovare, apoi un turneu de concerte la care oamenii veneau special pentru ea. Pentru varianta japoneză a unui album anterior a avut trei piese făcute special pentru piața de acolo, cu un producător din Suedia care lucra de ani buni cu Japonia.

Despre hitul care i-a adus cele mai mari performanțe în topuri spune că a fost și cea mai difuzată piesă a ei, inclusiv în America. A lucrat cu producători cunoscuți, cum e Marius Moga, care aude o piesă și știe imediat ce trebuie schimbat, dar caută mereu și producători noi, tocmai pentru că au o altă viziune și fac ce le trece prin cap.

În 2016 lansase și o colecție mică de haine cu un brand internațional, un ghiozdan argintiu și un bluzon care putea fi purtat și ca rochiță. La momentul interviului pregătea un site propriu, unde voia să adune piesele, colaborările și comunitățile de pe toate rețelele, și bluzoane făcute cu un designer român, ca mulțumire pentru fanii care i-au promovat muzica.

Piesele care vin din tine

Nu face piese pentru radio, spune ea, face ce simte. A încercat dance, pop rock, reggae, influențe balcanice, dar cel mai bine se simte în electro pop dance. Îi place mult să cânte în franceză, pentru că i se pare că vocea ei sună mai bine acolo, și la momentul interviului urma să filmeze clipuri pentru trei piese noi. Recunoaște că nu se simțea pe aceeași lungime de undă cu piața din România, unde piesele ei veneau uneori prea devreme.

piesele care vin din tine așa în general devin mai cunoscute sau nu știu sunt mai reale sunt mai adevărate

Peste zece ani se vedea mai sus, cu piese mai cunoscute la nivel internațional, pentru că simte că oamenii nu mai înghit popul exagerat și fals. Despre drumul unei artiste care a ales să cânte în afara țării am vorbit și cu Minelli, aici, iar despre compoziție și industria muzicală de la noi, cu Lori Ciobotaru, aici.

Ce n-ar trebui să spună o femeie despre ea

La întrebările scurte, Alexandra a recunoscut că e perfecționistă și uneori obsedată de control, că se stresează și îi stresează și pe cei din jur. Seara nu doarme cu telefonul lângă ea și ar interzice telefoanele în dormitor. N-ar promova niciodată țigări și n-ar vinde minciuni.

Iar o femeie, spune ea, n-ar trebui să spună niciodată despre ea că e slabă, grasă, urâtă sau că nu poate. Crede că e important să crezi că poți, oricând, și că o femeie are dreptul să fie tratată la fel ca un bărbat. Când o să fie mare, vrea să fie cântăreață, antreprenor și un model pentru alții. I-am spus că deja este.

Pe winwin.fit am adus Hanoracul Sport WIN, o piesă simplă, de purtat zi de zi, și șapca WIN, pentru zilele lejere de la mare sau din oraș.

Tu unde te simți mai aproape de tine, în orașul mare sau acasă? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.