Mergi la conținut

Coș de cumpărături

Coșul tău este gol

Roxana Puia de la Asociația Environ România în interviul cu Lorena Buhnici despre reciclarea deșeurilor electrice

Articol: Roxana Puia despre reciclarea deșeurilor electrice

Podcast

Roxana Puia despre reciclarea deșeurilor electrice

Ce faci cu televizorul vechi de 20 de ani care încă merge, dar stă de mult într-o cameră? Sau cu frigiderul pe care îl înlocuiești? Cu întrebările astea am pornit conversația cu Roxana Puia, director de marketing la Asociația Environ România.

Roxana lucrează de peste zece ani în managementul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori. A inițiat zeci de campanii de informare despre reciclare și a pus bazele unei rețele naționale de puncte de colectare în retail și în magazinele de proximitate. Asociația Environ a făcut sute de acțiuni pentru tot felul de oameni, de la copii de grădiniță până la oameni de afaceri și vârstnici.

Am vrut discuția asta pentru că despre sustenabilitate se vorbește peste tot, dar mult mai puțin despre pașii concreți. Iar la deșeurile electrice mulți dintre noi chiar nu știm unde să le ducem.

Sustenabil nu e același lucru cu eco-friendly

Roxana explică sustenabilitatea simplu: să te comporți în armonie cu mediul, astfel încât ce faci, ca om sau ca firmă, să aibă un impact cât mai mic. Eco-friendly e o caracteristică punctuală a unui produs, de exemplu un săpun cu ingrediente naturale și ambalaj reciclabil. Sustenabil înseamnă că tot lanțul, de la producție la distribuție, ambalare și promovare, e gândit pe termen lung.

Spune că nu e o militantă a extremelor, de felul celor care își fac singuri deodorantul. Crede mai degrabă că putem găsi linia în care binele nostru e și binele mediului.

Nu cred că e cazul să renunțăm și la lucrurile care ne fac plăcere

Despre școală, Roxana spune că educația de mediu a ajuns la copii mai ales prin campaniile organizațiilor neguvernamentale, nu printr-o materie obligatorie. O colegă de-a ei ține lecții interactive în școli, iar fotografiile cu ce fac copiii după aceea sunt, spune ea, ce o ține motivată.

Unde duci un frigider vechi și unde duci un uscător de păr

Partea cea mai practică a interviului. Echipamentele electrice au pe ele simbolul pubelei tăiate, adică nu se aruncă la gunoi, indiferent dacă sunt stricate sau încă funcționează. Nici nu se lasă prin curte, în ploaie.

Pentru echipamentele mari, cum sunt frigiderul, cuptorul sau mașina de spălat, Roxana spune că atunci când cumperi unul nou ai dreptul să-i ceri comerciantului să-l ia pe cel vechi la livrare, în sistem unu la unu, fără cost în plus. Pentru cele mici există puncte de colectare în magazinele care vând electronice, de la marii retaileri până la farmacia care vinde periuțe electrice. Problema, spune ea, e că obligația distribuitorilor nu are o penalitate asociată, așa că o parte din cutii dispăreau de la o vizită la alta, iar în altele găseau bonuri fiscale și ambalaje de înghețată.

Mai sunt campaniile de preluare de acasă, organizate împreună cu primăriile, la care te programezi și vine o mașină să ia deșeurile din fața casei sau a blocului. Pentru cine se întreabă exact asta, Environ a lansat o aplicație și un site numite Unde reciclăm.

Ce ține de autorități și ce ține de noi

Roxana vorbește deschis despre frustrarea oamenilor care sortează gunoiul și apoi îl văd pus în aceeași mașină. Organizarea salubrizării ține de primării, iar foarte puține au sisteme care funcționează. Vorbește și despre firmele care vând echipamente fără să plătească taxa de timbru verde și ajung mai ieftine online decât cele care o plătesc. Și despre programele de buyback, care strâng repede cantități mari, dar riscă să-i învețe pe oameni că reciclarea trebuie răsplătită cu bani.

Eu am recunoscut în interviu că am o problemă cu plasticul mai mare decât cu restul și am întrebat-o de câte ori poate fi reciclată de fapt o sticlă de plastic. În discuție a reieșit că hârtia și plasticul își pierd din calitate cu fiecare reciclare, iar din sticlele de plastic se fac adesea alte lucruri, de exemplu fibre pentru haine.

La final, Roxana a povestit câteva obiceiuri ale ei, pe care spune că le-a învățat de acasă, de la mama ei, care o certa când lăsa lumina aprinsă: nu cumpără impulsiv, lasă lucrurile în coș și decide mai târziu, nu ia suveniruri de care nu are nevoie. Și un sfat pentru oricine vrea să înceapă:

e important să îl faceți și apoi vor veni și ceilalți

Despre curățenie și implicare am vorbit și cu Anamaria Hâncu, despre Let's Do It, Romania.

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN și șapca WIN, două piese simple de purtat zi de zi.

Tu ce ai făcut ultima dată cu un aparat electric vechi? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Și dacă ți-a plăcut conversația, pe canal găsești toate interviurile din podcast.

Dacă te-a interesat partea despre mediu, am vorbit despre asta și cu Anamaria Hâncu, despre Let's Do It, Romania, și cu Carina Călin, despre Detox Market.

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN, din 100% bumbac, și șosetele WIN în albastru.

Lasă un comentariu

Acest site este protejat de hCaptcha și hCaptcha. Se aplică Politica de confidențialitate și Condițiile de furnizare a serviciului.

Toate comentariile sunt moderate înainte de a fi publicate.

Vezi mai multe articole

Cătălina Grama în interviul cu Lorena Buhnici despre umor și televiziune
Cultură

Cătălina Grama despre umor, televiziune și viața sub lupă

Cătălina Grama despre anii din Divertis și Kiki Riki Miki, umorul nou pe care nu-l mai prinde mereu, comentariile din online și ce înseamnă pentru ea celebritatea.

Citește mai mult
Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut, în interviu cu Lorena Buhnici
Sănătate

Raluca Anton despre conversații dificile, frică și cancel culture

Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut, despre drumul ei de la Academia de Poliție la psihologie, frică, online și cum porți o conversație dificilă.

Citește mai mult