Fabulous Muses despre blogging, prietenie și Europa de Est

Diana și Alina, cele două fete din spatele Fabulous Muses, nu s-au cunoscut ca două prietene bune care au zis într-o zi să-și facă un blog. S-au cunoscut printr-o prietenă comună, s-au plăcut „la modul de business” și abia după un an, un an și jumătate de colaborare au devenit prietenele care se ceartă la prânz și seara și care, cinci minute mai târziu, își trimit poze cu pantofi.

Le-am invitat la finalul lui 2016, când erau împreună de aproape opt ani și lucrau constant cu branduri și agenții din afară. Prima întrebare a fost cât de fabuloasă e viața lor. Răspunsul a fost mai pământesc decât s-ar aștepta cineva care le vedea doar pozele: fac ce le place, muncesc mult și încearcă să facă totul din ce în ce mai bine.

Doi oameni, nicio decizie luată de unul singur

Una dintre ele vine din Moinești, de lângă Bacău, și spune că pasiunea pentru modă n-are o explicație clară. Pentru Diana e mai simplu, mama ei e designer. Au început cu o agenție de PR și au observat repede că le vin aceleași idei în același timp.

Cine ia ultima decizie? Nimeni, mi-au spus. La ele trebuie să fie amândouă de acord, altfel nu se face. Dacă una nu reușește să o convingă pe cealaltă, renunță amândouă la idee. Se ceartă des și cu pasiune, ca într-un cuplu, dar ranchiuna nu rămâne. Iar când le-am întrebat ce n-ar vrea să uite niciodată, una dintre ele a vorbit despre ele două.

noi două suntem oameni cu adevărat oameni și că știm să valorificăm prietenia care există între noi

Recunosc că m-a amuzat cât de serios își iau rolurile în propriile ședințe foto. Pe vremuri făceau două sau trei pe zi, acum una, dar mai atent lucrată. Și chiar dacă au echipă, fotograf, asistent și make-up artist, simt nevoia să verifice tot și să dea ele bifa.

Cum se vedea industria din primele rânduri

Au început devreme, când în România erau puține bloguri. Prima oară la Fashion Week la Paris, spun ele, erau total necunoscute și au înțeles abia acolo ce înseamnă industria asta. Au văzut de aproape cum oameni pe care nu-i fotografia nimeni au ajuns, într-un an sau doi, în primul rând la prezentări și pe coperte. Explicația lor: afară există investitori, echipe și un ritm complet diferit.

La momentul interviului observau că, afară, conținutul se mutase masiv pe social media, iar blogul rămăsese pe plan secund. În România, blogul încă avea greutate. Ele lucrau pe ambele fronturi: în afară colaborau mai ales pe rețelele sociale, în țară mai mult pe blog. Despre blogurile de modă și despre Instagram am vorbit și cu Alina Ceușan, aici, iar despre cum o rochie ieftină poate schimba o carieră, cu Doina Ciobanu, aici.

De ce n-au plecat din țară

Au avut propuneri de la agenții mari de impresariat, dar condiția era să se mute într-o capitală a modei, pentru că pe Estul Europei nu există proiecte. N-au făcut-o. Spun că nu le-a ajuns curajul de a risca totul pe chirie într-un oraș nou, că aveau familiile aici, că le era bine și că au crezut în piața de acasă. Voiau să fie exemplul că se poate și din România.

Au avut și dezamăgiri. Mi-au povestit cum, după ani de colaborare cu un brand, după o schimbare în echipa de PR, s-au trezit trecute pe lista invitaților unui eveniment ca fiind din Ucraina, pentru că așa le era mai simplu să le argumenteze prezența. Nu știau dacă să o ia ca pe un lucru bun sau rău. Iar la Tbilisi, unde fuseseră invitate la o săptămână a modei susținută cu bani publici, au văzut editori și fotografi din toată lumea.

noi din păcate în momentul de față nu am reușit să fim o comunitate ne este foarte greu să fim o comunitate

Ele cred că designerii tineri au nevoie de ajutor, nu neapărat de la stat, ci măcar de la branduri mari sau ONG-uri, pentru că pot face o colecție foarte bună, dar n-au bani de producție nici dacă vin comenzi. Planul lor pentru următorii cinci ani era tocmai o producție proprie, gândită să funcționeze la nivel internațional. La video încă nu se hotărâseră. Una dintre ele recunoștea că nu-i place să se vadă și să se audă pe cameră.

La întrebările scurte am aflat că ar interzice telefoanele în dormitor, că la nunta uneia dintre ele nu fusese semnal și tocmai de aceea oamenii chiar au stat de vorbă, că una dintre ele nu suportă să-i muți lucrurile prin casă și că amândouă s-ar întoarce oricând la o amandină. Succesul, pentru ele, înseamnă împlinire. Și un pic de zbucium.

Pentru cine caută piese între sport și oraș, pe winwin.fit am adus rochia WIN Charlotte, croită dintr-o țesătură tehnică, elastică, și topul Soft Ballet Wrap de la Sisterly Tribe, din material moale și respirabil.

Tu ai un om cu care iei toate deciziile în doi? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.