Giulia Crișan despre violența domestică și ordinul de protecție

La fiecare 30 de secunde, o româncă e ținta violenței domestice. Asta arătau statisticile din ultimii ani în primăvara lui 2020, când toată lumea vorbea despre cum ne ferim de coronavirus, cum ne salvăm joburile și ce ne mai jucăm cu copiii. Mi se părea că trebuie să ne gândim și la femeile abuzate, poate mai vulnerabile atunci decât înainte, închise în casă alături de agresor.

Am stat de vorbă atunci, de la distanță, cu Giulia Crișan, avocat la ANAIS, o asociație care lucrează cu victimele violenței domestice. Am vrut să aflu lucruri foarte concrete: ce faci prima dată, cât de repede intervine cineva, ce e de fapt un ordin de protecție și de ce atât de multe femei se opresc la jumătatea drumului.

Violența domestică înseamnă că o persoană încearcă să controleze și să-și impună puterea asupra partenerului într-o relație intimă. Poate fi abuz fizic, emoțional sau financiar. În majoritatea cazurilor e săvârșită de bărbați și trăită de femei, și se poate întâmpla în orice cămin.

Ce faci prima dată și cât de repede vine ajutorul

La momentul interviului eram în starea de urgență, iar asociația lansase campania „Izolează violența”, cu un mesaj simplu: raportează orice caz de violență domestică la 112. Giulia mi-a spus că violența domestică nu fusese pusă pe plan secundar din cauza pandemiei și că poliția venea foarte repede, chiar și în zonele rurale, unde distanțele sunt mari.

Primul pas depinde de situație. Dacă e vorba de agresiune fizică, care pune în pericol viața sau integritatea persoanei, se sună obligatoriu la 112. Primul lucru e să te protejezi. Pentru celelalte forme, verbală, psihologică, socială, economică, religioasă, cele care apasă încet pe umerii victimei până nu se mai recunoaște, poliția nu poate interveni pe loc. Acolo victima trebuie să se informeze și să ceară ajutorul unor specialiști, pentru că există instrumente de protecție și pentru aceste cazuri. Dacă un copil e victima, un adult trebuie să sune la 112, iar mama, spune Giulia, nu ar trebui să tolereze.

M-a impresionat cât de inventive erau căile prin care ajungeau la ele femeile fără telefon, unele pentru că erau foarte în vârstă, altele pentru că agresorul le luase telefonul tocmai ca să nu ceară ajutor. Un vecin a auzit scandal și plânsete, a sunat la poliție și a găsit asociația pe Facebook. Copii plecați la muncă sau la studii în străinătate le-au scris pe email despre mamele lor. Consilierea se făcea la telefon sau pe video. Serviciile asociației sunt gratuite pentru victime, de la înființare, din 2012.

Ce e de fapt ordinul de protecție

Am vrut să lămurim asta pentru că am citit peste tot „ordin de restricție” sau „ordin de evacuare”. Giulia mi-a explicat că legea vorbește doar despre ordinul de protecție, pentru că scopul e să protejeze viața victimei. Există două feluri. Ordinul de protecție provizoriu îl emite poliția, pe loc, după ce aplică un formular de evaluare a riscului stabilit prin lege, deci nu e la latitudinea polițistului. Pe baza lui, agresorul e scos din casă. Nici scuza „sunt suspect de coronavirus” nu a mers: poliția poate verifica pe loc, iar agresorul e evacuat oricum.

În 24 de ore, polițistul trimite dosarul unui procuror, care, dacă confirmă ordinul, formulează cererea în locul victimei și o trimite la judecător. Legea spune că hotărârea trebuie dată în 72 de ore, iar judecătorul poate emite un ordin de protecție de până la șase luni. Dacă nu a fost violență fizică și poliția nu a emis ordinul provizoriu, victima poate cere ordinul direct la judecător.

Prin ordin se poate dispune evacuarea agresorului, reintegrarea victimei în locuință, interdicția de a se apropia de ea, de locul ei de muncă sau de școala copiilor, interdicția de a o contacta în orice fel, inclusiv pe Facebook. Agresorul poate fi obligat să plătească chiria, să urmeze consiliere psihologică sau să se prezinte periodic la poliție. Iar ca probe se acceptă orice: înregistrări, fotografii sau filmări cu telefonul.

orice înregistrare din timpul unui conflict le poate ajuta pentru obținerea unui ordin de protecție

Giulia mi-a povestit și un caz recent, în care un agresor cu o funcție foarte înaltă în stat a fost scos din casă de poliție, iar instanța a dat apoi un ordin de protecție pe șase luni. S-a bucurat să vadă polițiști tineri care nu se lasă impresionați de funcția agresorului.

De ce dau multe femei înapoi

Eu i-am spus că, dincolo de agresiunea fizică, e și cea verbală, care se adună în ani, și că multe femei își spun „lasă că o să treacă”. Giulia nu a vrut să dea rețete pentru momentul în care trebuie să acționezi, pentru că fiecare are limitele ei. Legea vorbește despre respectarea demnității umane, iar ce unei femei nu-i convine, alteia poate nu i se pare nimic în neregulă.

ce mă deranjează pe mine cel mai mult este atitudinea celor din jur atunci când o femeie încearcă să vorbească

Se găsește mereu cineva care spune „Hai lasă dragă”, de multe ori chiar din familie, o mamă care povestește de câte ori a fost și ea bătută. Între timp, agresorul a avut grijă ani de zile să-i slăbească stima de sine. Multe femei, mi-a spus, se întrerup în mijlocul poveștii și le spun avocaților să nu creadă că sunt nebune, pentru că li s-a repetat că nimeni nu le va crede.

Apoi sunt banii, pe care asociația nu îi poate rezolva. Ce se întâmplă mâine, când agresorul plătește creditul și întreținerea, iar femeia nu și-a terminat studiile sau n-a avut niciodată un loc de muncă? Și frica de a pierde copiii. Giulia le spune mamelor să nu creadă amenințările: la divorț se face o anchetă socială, iar hotărârea despre domiciliul copiilor poate fi schimbată până la 18 ani. Mai mult, a avut mame aduse la asociație de fiicele lor, pentru că, deși părinții cred că s-au certat cu ușa închisă, copiii aud tot.

Despre cuplu, crize și curajul de a cere ajutor am vorbit mai pe larg cu psihologul Domnica Petrovai, aici. Despre oamenii care au cerut ajutor în aceeași perioadă grea am vorbit cu Ana Derumeaux, de la Crucea Roșie, aici.

Mesajul pentru femei

La final, Giulia a povestit că asociația a mers și în școli, să vorbească despre violența domestică, iar elevii de la o școală au făcut un flyer de la copii pentru copii. Iar pentru femei a avut un mesaj foarte clar.

Violența nu se vindecă. Foarte multe femei acționează până la un punct, după care bat în retragere pentru că le este milă de agresor

Le-a spus că pot scrie asociației și anonim și că e mai bine să ceară informații de la specialiști decât ca asociația să afle despre ele prea târziu. Eu le-am rugat să-mi scrie și mie, dacă nu reușesc să ajungă direct la asociație, ca să le pot trimite mai departe.

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN și șapca WIN, piese simple de purtat zi de zi.

Tu ai știut ce înseamnă de fapt un ordin de protecție și cât de repede se poate obține? Dacă treci prin așa ceva sau cunoști pe cineva care trece, sună la 112. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.