Cristina Chiriac, CONAF: antreprenoriat feminin și Flori de Ie

Primul ei business l-a pornit la 25 de ani, pe vremea când calculatoarele erau încă niște hardughii și nu exista Google. Cristina Chiriac ținea contabilitate și făcea expertize contabile în paralel cu jobul, pentru că îi era frică să plece din compania în care conducea un departament financiar. Abia după ce s-a desprins de acolo și-a angajat primii trei-patru oameni și a rămas în antreprenoriat.

Astăzi Cristina este fondatoarea CONAF România, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, și a brandului Flori de Ie. De profesie e economist, specializată în finanțe, bănci, burse de valori și asigurări, doctor în economie, evaluator, expert contabil, practician în insolvență și mediator. Când i-am citit CV-ul la începutul interviului, mi-a spus că sunt doar vreo zece ani din viața ei.

Am vorbit despre cum a ajuns să militeze pentru educația antreprenorială, despre de ce femeile fac pași mai mici în business, despre eșec și despre ia românească, pe care o vinde acum în toată lumea.

Prima lecție a venit de la o colegă de 60 de ani

La 25 de ani, Cristina coordona un departament financiar cu 50-60 de femei. Cea mai în vârstă avea 60 de ani și, la un moment dat, i-a spus direct că e prea tânără ca s-o învețe pe ea ce să facă. Cristina a plâns acasă, apoi a recunoscut că doamna avea dreptate și a început să se întrebe cum își poate face oamenii să o urmeze. De acolo i-a rămas ideea că, oriunde ai lucra, dacă nu știi să lucrezi cu oamenii, nu te vor urma. Spune că lucrul ăsta nu te învață nicio facultate și niciun loc de muncă, iar azi, la 25 de ani distanță, foștii colegi îi scriu de sărbători.

Cum a ajuns CONAF din sala în care nimeni n-a ridicat mâna

În 2010, Cristina a fost nominalizată de Comisia Europeană ca ambasador al României pentru antreprenoriatul feminin. A intrat într-o rețea de aproximativ 400 de femei antreprenor din țările Uniunii Europene, pe care organizatorii le-au purtat timp de trei ani prin țările membre ca să învețe networking, organizare de evenimente și unitate antreprenorială. Ea venea, cum spune, cu complexul româncei cu un business mic, de vreo 100.000 de euro, și era convinsă că toate celelalte sunt mai deștepte sau mai bogate.

Apoi organizatorii le-au întrebat cine a studiat educație antreprenorială la școală. N-a ridicat nimeni mâna. Asta, li s-a spus, era motivul pentru care trebuiau să se întoarcă acasă și să militeze pentru ea. Cristina a mers de atunci în școli și universități, ca voluntar, și a vorbit cu zeci de mii de tineri despre de ce e important să-ți găsești drumul. CONAF a venit, spune ea, natural, când a găsit încă câțiva oameni care credeau în același lucru.

La momentul interviului, confederația avea filiale în 30 de județe și în jur de 8000 de companii membre, cu femei și bărbați deopotrivă. Cristina mi-a povestit că le-a luat trei ani să introducă educația antreprenorială ca materie obligatorie în școli, începând de la gimnaziu, și că, chiar în primul an în care a intrat în programă, se discuta deja scoaterea ei din trunchiul comun.

Cel mai drag proiect îi este maratonul pentru educația antreprenorială, un concurs pentru elevii de liceu. Lucrează în echipe, cu profesorul coordonator și cu un mentor antreprenor, și scriu un plan de afaceri. Din fiecare județ se califică două echipe pentru finala de la București. La prima ediție a câștigat o echipă din Brăila cu o aplicație care punea în prim-plan obiectivele culturale și turistice ale orașului, iar Primăria Brăila a cumpărat-o. Anul de dinaintea interviului a câștigat o echipă din Oradea cu o limonadă care ajunsese deja în câteva cafenele din județ.

Eșecul, pașii mici și sentimentul de vină

Despre eșec, Cristina mi-a povestit ce a auzit prima dată când a fost în America să vadă cum se face business acolo. I s-a părut de neconceput, pentru că la noi, dacă ai eșuat o dată, ești rușinea cartierului.

noi facem business doar cu cei care au eșuat cel puțin o dată în viața lor

Logica lor era simplă: cine a eșuat și a perseverat nu mai face aceeași greșeală, iar cine nu a perseverat iese singur din ecuație. De aceea, spune Cristina, prima lecție pe care trebuie s-o înveți în business e cum să gestionezi eșecul. Despre un prim business care n-a mers am vorbit și cu Darius Stănese, aici.

Când am întrebat-o dacă femeile sunt mai bune decât bărbații în antreprenoriat, n-a vrut să le pună așa. Crede că sunt mai precaute, mai ales cele care sunt mame, și că fac pași mai mici. Femeile antreprenor din România sunt mai ales în zona firmelor mici și mijlocii, iar când CONAF le-a întrebat de ce, multe au răspuns că vor să păstreze echilibrul cu viața personală. Altele, inclusiv femei CEO, au spus că, punând accentul pe carieră, au amânat copiii sau și-au pus în pericol relația. Cristina crede că, în continuare, ne țin pe loc rușinea și ce spune gura lumii, iar egalitatea de gen nu e, pentru ea, despre femei contra bărbați, ci despre echipe mixte și competitivitate.

Flori de Ie și ce i-ar spune Cristinei de acum 20 de ani

Flori de Ie a pornit în 2015, ca brand de ii tradiționale românești. A fost lansat întâi în străinătate, pentru comunitățile de români din Spania, Italia și Germania, și abia apoi în România. Vinde doar online, mai mult la export decât în țară, și a ajuns până în Alaska, Canada sau Dubai. În China nu vrea să vândă, după ce două modele i-au fost copiate. În pandemie, ca să reziste, a adăugat tricotaje și piese făcute pe măsură. Cristina recunoaște că, de când CONAF a crescut, îi dă tot mai puțin timp, dar spune că ia e lucrul pe care l-ar lăsa ca un fel de testament.

Celei de acum 20 de ani i-ar spune să nu mai fie atât de dură cu ea. Femeilor dintr-o sală plină le-ar cere să scoată din vocabular „nu pot” și să meargă cu curaj la persoana pe care o admiră, ca s-o întrebe cum a reușit. Ea a învățat abia în ultimii ani să ceară ajutorul, deși îi era rușine, și crede că femeilor le lipsește să se aprecieze între ele. Despre o comunitate în care antreprenorii se ajută între ei am vorbit și cu Alin Metesan, aici.

La final, Cristina mi-a spus ce înseamnă pentru ea un antreprenor bogat. Nu are legătură cu suma din cont.

un antreprenor este bogat în momentul în care are informația și știe ce să facă cu ea

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN și elasticul de păr WIN din mătase, piese de purtat zi de zi.

Tu ce ai scoate din vocabular dacă ai începe mâine ceva al tău? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.