Dana Rogoz despre Abracadabra, maternitate și succesul ca proces

Dana Rogoz încă visează uneori că e pe scena de la Abracadabra și nu-și știe textul. E coșmarul clasic al actorului, doar că la ea nu se petrece în spectacolele de acum, ci acolo unde a început totul, când avea trei ani și jumătate și cânta 30 de cântece pe scenă.

Dana e om de televiziune, actriță și un blogger de succes. Am vrut s-o am invitată pentru că a crescut în fața camerei și, în loc să-și facă din asta o poveste despre faimă, vorbește foarte lucid despre ce înseamnă succesul și despre ce s-a schimbat în ea după 30 de ani.

Ce a învățat la Abracadabra

Am întrebat-o cât din copilul de atunci a mai rămas în ea. Mi-a spus că acolo a învățat de fapt meseria. Deși era un copil, totul se lua foarte în serios, iar Marian Râlea le cerea copiilor din emisiune aceleași lucruri pe care le-ar fi cerut oricărui actor. Jocurile pe care le credea simple distracții le-a regăsit în primul an de facultate, ca exerciții de pregătire a actorului.

Nu i s-a părut niciodată că i se cere prea mult. Îi plăcea foarte tare, era felul ei de a se exprima, iar cea mai mare pedeapsă pe care i-o putea da mama ei era să n-o mai lase să meargă. Spune că era un copil ascultător și maleabil, cu care se lucra ușor, și că asta a contat enorm. Pe fiul ei, în schimb, nu și-l imaginează pe scenă la trei ani și îl lasă să alerge liber.

30 de ani, un copil și alte priorități

De când e antreprenor și are blog, spune Dana, aparent își face singură programul, dar de fapt nu mai are nicio zi liberă. Mi-a povestit că, uneori, își ia timp să mănânce un ecler și, în timp ce îl mănâncă, se gândește la ședința foto pe care ar fi putut s-o facă, la articolul nescris sau, mai ales, la timpul pe care ar fi putut să-l petreacă cu copilul.

Pragul de 30 de ani, venirea pe lume a fiului ei și moartea tatălui au venit aproape în același timp și au schimbat-o. A început să spună nu, să fie mult mai selectivă cu proiectele și să renunțe chiar și la joburi care i-ar fi adus plăcere. Despre cum îți continui meseria de actriță după ce devii mamă am vorbit recent și cu Andreea Vasile, aici.

Un blog scris din pat și o geantă cu fețe detașabile

Blogul l-a pornit fără niciun anunț, cu un colaj făcut în PowerPoint, scris din pat într-o zi oarecare. A trecut prin fashion și street style, a adăugat călătoriile, apoi parentingul, pentru că oamenii îi cereau informații. Fotografiile cu fiul ei rămân însă rare.

După un an de cursuri de fashion marketing a lansat Moon. Ideea i-a venit în luna de miere, într-o rulotă, iar numele vine de acolo: primul produs a fost o geantă cu fețe care se schimbă, exact ca luna. Credea că va rămâne un singur produs, dar cererea a fost mai mare decât se aștepta.

Succesul ca proces

Partea cu succesul mi-a rămas cel mai mult în minte. Dana spune că succesul pe care i l-a adus televiziunea a venit fără să apuce să și-l dorească, spre deosebire de alți oameni care au tras pentru el conștient, toată viața. Nu crede că ținta trebuie să fie succesul în sine.

îmi doresc să mă bucure procesul până la succes că altfel succesul ăla e de foarte scurtă durată

Iar la întrebarea mea despre ce n-ar trebui să spună o femeie despre ea niciodată, a răspuns că o femeie nu ar trebui să accepte limitele de tipul nu pot pentru că sunt femeie.

nu cred că ar trebui să accepte anumite mentalități învechite anumite prejudecăți care țin mai ales de sexism

La momentul interviului juca la Teatrul Bulandra, la Godot Cafe-Teatru și la Teatrul Excelsior. Despre exercițiul de care are nevoie un actor am vorbit și cu Victoria Răileanu, aici.

Pe winwin.fit am adus hanoracul sport WIN și șapca WIN roz, două piese de purtat zi de zi, pe drum sau în vacanță.

Tu te bucuri de drum sau doar de momentul în care ajungi? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.