Alexandra Crâșmaru, Illuma Clinique: de la farma la estetică

Alexandra Crâșmaru a avut ca brand manager bugete de marketing de până la un milion de euro pe an. Când și-a deschis propria clinică, bugetul a ajuns la zero. Mai mult, credea că va face cursuri și va construi un business cât doarme bebelușul. Râde acum de capcana în care, spune ea, cad multe dintre femeile care devin mame.

După zece ani în industria farma, Alexandra a fondat Illuma Clinique, o clinică de dermatologie estetică și îngrijire a pielii, iar la momentul interviului clinica se mutase într-un sediu nou, alături de clinica LYV a doctoriței Ioana Drăgan. Am fost la deschiderea oficială și mi s-a părut un concept foarte bun: un loc în care femeile pot vorbi despre tot ce au nevoie, de la piele până la sănătatea ginecologică.

Am vorbit despre trecerea de la corporație la antreprenoriat, despre tratamentele care se cer cel mai des și despre de ce direcția, la momentul interviului, era una singură: naturalețea.

De la ASE și farma la propria clinică

Alexandra e din Bârlad, a venit în București la ASE, alegere pe care o numește pragmatică, iar primul job a fost în contabilitate, într-o multinațională. A stat un an, suficient cât să știe că nu e pentru ea. Mama ei e medic și toată copilăria i s-a spus că va fi și ea medic. Ca orice copil răzvrătit, a zis că nu. Viața a adus-o tot în zona asta.

A intrat într-un program pentru tineri talente la unul dintre cei mai mari producători de medicamente din țară, la 21 de ani avea mașină de serviciu și făcea vânzări prin jumătate de țară, apoi a trecut în marketing. A lucrat pe vaccinuri, antibiotice, urologie, apoi, la a doua companie, ca brand manager pe un tratament biologic pentru pacienți cu psoriazis sever. Pentru ea, contează să simtă că munca are un impact, nu doar beneficiile.

A plecat din corporație din nevoie de flexibilitate și pentru că voia să-și crească familia. A împrumutat bani ca să renoveze spațiul, a negociat echipamentele în rate, fără avans, și a pornit. Ar face la fel și azi, pentru că altfel, spune, și-ar pune singură piedici. Ideea clinicii a venit din propria experiență de pacientă: găsea medici excelenți, dar nu se simțea auzită.

Pentru mine oamenii din companie au fost clar punctul cel mai important de plecare.

Experiența pacientului, nu vânzarea

La început răspundea ea la telefon și vorbea direct cu pacientele, ca să le înțeleagă nevoile și să le arate angajaților cum vrea să fie tratat fiecare om care intră pe ușă. Echipamente bune și specialiști buni sunt, pentru Alexandra, minimul de la care pornești. Diferența o face experiența de la primul telefon până la mesajul de după tratament. Spune că nu și-a dorit niciodată să facă vânzări, ci planuri de tratament care pornesc de la ce își dorește pacientul. Echipamentele trebuie să aibă studii clinice, pentru că nu e vorba doar de eficiență, ci și de siguranță.

Cele mai multe paciente au între 30 și 45 de ani, 90% dintre pacienți sunt femei, iar multe vin din alte orașe. Cele mai cerute tratamente sunt injectările cu toxină botulinică, biostimulatoarele de colagen și rejuvenarea cu laser, iar Alexandra le descrie pe toate ca pe niște tratamente care încetinesc schimbările, nu le șterg.

Nu ne dorim la 40 de ani să arătăm ca la 20 sau la 50 ca la 30.

Despre ideea de a rămâne naturală am vorbit și cu medicul dermatolog Oana Spânu, aici.

Toxina, buzele și ce se refuză

La toxina botulinică, Alexandra spune că efectul ține cam patru luni și că recomandarea lor e de două ori pe an. Vârsta de început ar fi în jur de 30 de ani, cu excepții pentru cei cu mimică foarte puternică pe frunte. Rezultatul urmărit e o față odihnită, nu înghețată: să ți se spună că ai dormit bine, nu că ți-ai făcut ceva. La buze, clinica nu face volume care nu se potrivesc cu trăsăturile, iar când o pacientă mai vrea, medicul îi spune uneori să mai aștepte și să reevalueze. Alexandra crede că responsabilitatea e împărțită: clinicile trebuie să fie atente la ce promovează, iar pacientele, la cum filtrează ce văd online.

Vin la clinică și adolescenți, de obicei cu mama, uneori de 10-11 ani, cu probleme de ten. Primesc o rutină simplă, un gel de curățare și o cremă potrivită vârstei, și vin la tratamente de curățare. Bărbații vin mai ales pentru căderea părului sau pentru că vor să țină pasul cu soțiile, iar odată convinși, spune Alexandra, devin foarte fideli.

Biostimulatoare, laxitate și o asociere de la grădiniță

Trendul pe care îl vedea la momentul interviului era slow aging, cu biostimulatoarele în centru: produse care stimulează producția proprie de colagen, cu rezultate vizibile în timp. Pe corp, se vorbea tot mai mult despre laxitate, de exemplu după sarcină sau după o slăbire, și despre drenajul limfatic, pe care îl uităm adesea.

Pe Ioana Drăgan a cunoscut-o la grădiniță, pentru că băieții lor sunt în aceeași grupă. S-au plăcut și asocierea a venit natural, nu strategic. Ideea e simplă: o adolescentă cu probleme de piele poate avea și probleme hormonale, o femeie tânără se gândește la o sarcină, iar la premenopauză schimbările se văd și în exterior. Despre menopauză am vorbit cu Ioana, aici.

Alexandra are doi băieți și puțin timp liber, pe care îl petrece cu ei, în parc, în pădure sau la teatru. Face sport pentru mintea ei. Pentru ea, succesul înseamnă împlinire, și mi-a spus că, paradoxal, era mai mulțumită pe vremea când avea mai puține realizări.

Tu ce întrebi înainte să alegi un medic sau o clinică? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.