Dr. Isabela Botea despre mamografie, ecografie și prevenție

Doctorița Isabela Maria Botea vede în jur de 400-500 de paciente pe lună și a făcut peste 4.000 de biopsii ecoghidate. Este primul medic din București care a făcut biopsie mamară vacuum asistată sub ghidaj mamografic și, la momentul interviului, coordona centrul de senologie imagistică al Spitalului Euroclinic Regina Maria. Iar ce mi-a spus despre femeile care nu vin la control nu ține de aparate, ci de frică.

S-a născut în Constanța și a știut încă de la grădiniță că vrea să fie medic. În liceu învăța deja să facă injecții. Mama ei i-a spus o vorbă pe care și-o amintea zilele acestea: „Doctor ești și pe timp de război.” S-a specializat și a lucrat aproape patru ani la Istituto Clinico Humanitas din Milano, iar din 2014 este în București, unde lucrează cu mai multe spitale și clinici.

Am înregistrat interviul la început de octombrie, luna dedicată prevenției și conștientizării cancerului de sân. Am vrut să înțeleg ce ar trebui să știe fiecare femeie înainte să-și facă programarea și ce o oprește, de multe ori, să și-o facă.

O boală care nu doare

Cauzele cancerului de sân se cunosc doar în mică măsură, iar boala, spune doctorița, de cele mai multe ori nu se simte și nu doare. Paradoxal, multe femei vin la ecografie pentru dureri de sân, iar durerea înseamnă foarte rar ceva serios. Când tumora se simte la palpare, de multe ori e deja în formă avansată. De aici importanța controlului: o mamografie făcută regulat poate vedea leziuni de 2-3 milimetri, cu ani înainte să apară un simptom.

Există și semne la care merită să mergi imediat la medic: retracția pielii, o înroșire, o scurgere din mamelon, pielea cu aspect de coajă de portocală. Mi-a povestit și despre cazurile rare în care un sân inflamat e tratat ca mastită, cu antibiotic, deși în spate e altceva.

Despre stilul de viață a fost echilibrată. Obezitatea, fumatul, alcoolul și sedentarismul cresc riscul, ca pentru multe alte boli, și sportul ajută. Dar a avut și paciente vegetariene sau instructoare de fitness cu cancer de sân. Singurul lucru clar și dovedit, spune ea, rămâne prevenția prin imagistică.

Mamografie, ecografie și cât de des

Pentru ecografie nu există o vârstă minimă. E potrivită pentru țesutul tânăr și dens și a făcut biopsie chiar și unei fete de 11 ani, cu o tumoră benignă. Mamografia este metoda de screening: de la 40 de ani, o dată la doi ani, după ghidul european, iar ideal combinată cu ecografia, pentru că unele leziuni se văd doar la una dintre ele. La femeile cu factori de risc sau care fac tratament de substituție hormonală, controalele pot fi mai dese. Despre menopauză am vorbit mai pe larg cu dr. Ioana Drăgan, aici.

Implantul mamar nu exclude mamografia. Aparatele de vreo 15 ani încoace au setări speciale pentru implant, iar femeile acestea au și ele dreptul la prevenție. După un diagnostic, în primii cinci ani se fac ecografie la șase luni și mamografie anual, pentru că boala poate reveni și după mulți ani.

Doctorița Botea a vorbit și despre faptul că România nu are încă un program național de screening pentru cancerul de sân. Un astfel de program, în care fiecare mamografie e citită independent de doi medici, a redus mortalitatea în alte țări cu cel puțin 30%, spune ea. E sceptică că îl vom vedea curând, dar dacă ar putea schimba un singur lucru, ar porni măcar un centru pilot real, într-un oraș, cu audit din afară.

Frica de durere, de iradiere și de veste

Multe femei nu vin la mamografie de teama durerii, deși de cele mai multe ori nu au făcut niciodată una. Le-a spus o vecină. Aparatele moderne au plăci mai flexibile și senzori, nu mai sunt mamografele de acum 20-30 de ani.

Deci pentru câteva secunde simți o neplăcere făcând mamografie.

Despre iradiere mi-a dat o comparație simplă: doza dintr-o mamografie e cam cât cea dintr-un zbor Londra-New York. Iar sub aceste motive stă, de fapt, teama de o veste. Femei care au născut natural doi sau trei copii nu vin la mamografie de frica durerii, ceea ce o face să creadă că nu e vorba de durerea fizică. Când vede ceva suspect, încearcă să facă biopsia chiar atunci, cu blândețe, ca pacienta să nu plece acasă doar cu frica.

Mi-a povestit și diferența față de pacientele din Italia, care primeau un diagnostic și întrebau cât de urgent e, pentru că aveau de plecat în vacanță. Pentru ea, asta e o altă mentalitate despre sănătate și calitatea vieții, pe care încă o construim.

A vorbit și despre inteligența artificială, care la congresele de imagistică a sânului e peste tot, dar e încă la nivel de studiu. În România nu avem legislație pentru ea, așa că nu s-ar baza pe ea. Și și-ar dori caravane cu mamografe în zonele rurale, la care medicii să vină voluntar.

Când am întrebat-o ce înseamnă succesul, a vorbit despre ce lași în urmă.

să simți că ai făcut ceva, că dacă de mâine nu mai ești, ceva a rămas în urma ta

Când ți-ai făcut ultimul control? Dacă îl tot amâni, poate luna asta e momentul. Mi-ar plăcea să-mi scrii, iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.