Dr. Teodorina Secara despre ortodonție, mușcătură și periaj

Teodorina Secara a făcut întâi Facultatea de Filozofie. La 18 ani avea, cum spune ea, neliniști existențiale și credea că acolo va găsi răspunsurile. Nu le-a găsit, așa că a vrut să-i ajute pe oameni mai concret și, la 23 de ani, a început stomatologia. De 20 de ani e ortodont, iar azi e medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială și fondatoarea clinicii Northo.

S-a născut într-un orășel din județul Bacău, a studiat zece ani la Cluj, a făcut rezidențiatul la București, apoi un masterat în ortodonție linguală la Valencia și un program de ortodonție în San Diego. E membru fondator al Asociației de Ortodonție Linguală din România și a făcut peste 60 de cursuri internaționale.

Recunosc că nu vorbisem de ani buni despre sănătatea orală în podcast. Am plecat din interviul ăsta cu senzația că dinții sunt mult mai legați de restul corpului decât îmi imaginam.

Fața unui copil se construiește din respirație și mestecat

Tiparul de creștere al feței e moștenit de la părinți, dar funcțiile pot schimba mult. Doctorița Secara pune pe primul loc respirația pe nas. Maxilarul e centrul de creștere al feței, iar ca să se dezvolte bine are nevoie de respirație nazală și de o poziție corectă a limbii: vârful în spatele dinților de sus, corpul limbii pe cerul gurii. Mi-a povestit că amerindienii închideau gurițele copiilor peste noapte, convinși că pe o gură deschisă intră spiritele rele. Fără să știe, aveau dreptate în alt fel.

Alăptarea ajută la dezvoltarea oaselor feței. Suzeta nu e o tragedie, mai ales cele ortodontice, dar ar fi bine să dispară în jurul vârstei de doi ani și să nu fie înlocuită cu degetul, care poate îngusta maxilarul. Apoi, copiii trebuie lăsați să mestece. Spune că cea mai mare parte din alimentația omului modern e moale, iar oasele au nevoie de stimulul mușchilor. Omul preistoric mesteca ore întregi pe zi și nu avea dinți înghesuiți. Contează și să mestece pe ambele părți, pentru că mestecatul pe o singură parte poate duce la asimetrii și chiar la o postură diferită.

Despre periaj a fost foarte concretă. Trei minute dimineața și trei seara, cât o piesă preferată. Dinții din spate au cinci suprafețe și toate trebuie curățate. Periuța stă la 45 de grade, cu mișcări dinspre gingie spre marginea dintelui. Iar un copil își poate spăla singur dinții abia când reușește să scrie o pagină fără să iasă din rând. Până atunci îl ajuți tu, la oglindă, eventual cu muzică.

De ce contează cum se întâlnesc dinții

Aparatele dentare se folosesc de zeci de ani, iar alinerele transparente au adus confort, estetică și mai puține urgențe. Ele aliniază dinții, dar totul pornește de la diagnostic: cum se raportează oasele, cum lucrează mușchii, cum stau articulațiile temporomandibulare. Când dinții nu se întâlnesc corect, forțele de masticație se transmit greșit. Gingia pare să coboare, de fapt coboară osul, dinții se tocesc, apar dureri musculare, pocnituri, dureri de cap sau de ceafă. Un dinte lipsă duce, în timp, la pierderea osului și la mutarea dinților vecini.

Mi-a explicat și de ce vede tot mai multe femei între 30 și 40 de ani la ortodont. După ani în care bugetul a mers pe copii, școală și casă, ajung să se prețuiască și să aibă răbdarea procesului. La 20 de ani, spune ea râzând, vrei rezultate peste noapte. Despre stomatologie explicată pe înțelesul tuturor am vorbit și cu dr. Alexandra Mircea, aici.

Spălatul pe dinți e baza și prevenția nu costă.

Sănătatea orală la menopauză

La perimenopauză și menopauză scad estrogenul și progesteronul, scade fluxul salivar, iar saliva are rol de curățare. Mucoasele se usucă, anumiți microbi se înmulțesc și inflamează gingiile, iar oasele se schimbă. Recomandarea ei pentru femeile de după 40 de ani: igienizare profesională la trei-patru luni, nu la șase, igienă riguroasă, hidratare, fără fumat, cât mai puțin zahăr și fără spații goale în locul dinților lipsă. Despre schimbările din premenopauză, dincolo de dinți, am vorbit cu Claudia Buneci, aici.

Tratamentul ortodontic funcționează și la menopauză. Extracții sau expansiune, măsele de minte scoase sau păstrate, toate depind de diagnostic, iar ea se ferește de generalizări. Un singur mit l-a respins categoric: că molarii de minte trebuie păstrați pentru a prinde de ei o proteză la bătrânețe. Nu se poate. Apa de gură nu înlocuiește periajul și nu e obligatorie zilnic, iar albirea o recomandă doar în cabinet, după igienizare, știind că efectul ține câteva luni.

Mi-a povestit și rutina ei: curăță întâi limba, apoi folosește ața dentară, periuța electrică sonică, uneori apă de gură, și merge la igienizare la trei-patru luni. Despre România a spus că avem stomatologie de foarte bun nivel, aproape în întregime privată, dar stăm prost cu prevenția. La momentul interviului, spunea ea, se discuta la nivel de guvern și Colegiul Medicilor Stomatologi despre programe de prevenție.

Pentru ea, succesul e temporar și relativ. Ce contează e să fii folositor.

Eu cred în utilitate, adică să fii folositor și dacă ce faci tu sau ce spui tu aduce un beneficiu celui care te ascultă

Tu câte minute te speli, de fapt, pe dinți? Mi-ar plăcea să-mi spui sincer. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube și în format podcast.