Anca Mitu, Privileg Catering, despre 20 de ani de business

Anca Mitu a pornit o afacere de catering fără bani și fără experiență, pentru că i s-a părut singurul lucru pe care îl putea face așa. Îi plăcea să gătească, îi plăcea mâncarea și îi plăceau lucrurile frumoase. Din asta a construit Privileg Catering, furnizor oficial al Casei Regale a României și desemnată patru ani la rând cea mai bună companie de catering din țară.

Când am stat de vorbă, în 2016, Privileg era aproape de 20 de ani. Am vrut să aflu cum arată un business crescut cu pași mici, de la faxurile din anii 90 până la evenimente, dar am ajuns să vorbim la fel de mult despre educație, despre greșeli și despre ce îi lași copilului tău.

De la sandvișuri la catering pentru evenimente

A fost singurul lucru pe care am crezut că pot să-l fac fără să am niciun ban și niciun fel de experiență.

A început acasă, în noiembrie 1996, cu sandvișuri și salate pentru o firmă. După vreo două luni a venit o colaborare cu o companie de telefonie mobilă, care a însemnat o mie de porții pe zi, timp de doi ani și jumătate. Apoi, de vineri până luni, compania a renunțat să mai finanțeze prânzul angajaților, iar Anca a rămas cu o mie de porții mai puțin. A fost unul dintre momentele în care chiar nu știa încotro s-o apuce, așa că a început să meargă la clienți, unul câte unul.

Din 2003 au renunțat complet la prânzuri și au rămas doar pe catering pentru evenimente. Mi-a povestit, râzând, cum fugea dimineața acasă la fax după comenzi și le ducea la laborator, iar dacă mai venea vreun fax după aceea, era greu. Telefonul mobil a fost, pentru ea, prima mare revoluție. Și ține minte data la care a venit al doilea angajat, o tânără de 18 ani atunci, care s-a întors să lucreze la ei exact în aceeași zi, mulți ani mai târziu.

Recunoaște că a făcut multe greșeli, nu foarte grave, și crede că fără ele nu capeți experiențe valoroase. Despre concurență spune că o respectă și chiar se teme de ea, dar că e sănătoasă: când vine cineva cu idei noi, piața se trezește și te obligă să ții pasul.

Educația, investiția în care crede cel mai mult

Am știut dinainte că Anca a pus mare parte din ce a câștigat în educația fiicei ei, nu într-o casă nouă sau într-o mașină. Mi-a spus că nu știe dacă a investit chiar tot, dar că și-a dorit ca ea să aibă destule cunoștințe ca să-și găsească întâi valorile și reperele, apoi drumul.

Cred că cel mai mult, dacă mă întrebați, cred în educație.

Ideea i-a încolțit când fiica ei avea o săptămână și un prieten de familie i-a spus s-o ducă să vadă lumini, culori, tablouri și oameni. De atunci a căutat ca, la intervale cât mai mici, să i se întâmple ceva bun, un lucru nou. Mi-a povestit și cât de departe părea școala franceză, la început, ca preț, și cum familia o avertiza că nu va putea plăti. A plătit 12 ani și, la momentul interviului, mai plătea încă pentru studiile fiicei ei de la Paris.

Mi-a mai spus ceva ce mi s-a părut foarte onest: fiindcă e o persoană puternică și autoritară, s-a temut că va deveni o mamă cloșcă, așa că și-a trimis fiica singură în tabere de mică. Ar fi ipocrită, spune ea, să nu recunoască faptul că și-ar dori să lucreze împreună, pentru că ține la continuitate și la tradiție, la munca pe care o lași mai departe. Despre afacerile de familie am vorbit și cu Diana și Cătălin Onocan, aici.

Mai severă cu ea decât cu business-ul

Nu mai gătește, pentru că nu mai are timp și nici răbdare, dar intră des în bucătărie, citește mult despre mâncare și își imaginează gusturi pentru noile preparate din meniu. Despre Privileg vorbește ca despre al doilea ei copil. Își face des mici bilanțuri, iar rezultatul lor e motivul pentru care merge înainte, uneori mai încet, dar merge.

Spune că e foarte severă cu ea și nu destul de severă cu business-ul. Crede că succesul e la îndemâna oricui, cu condiția să crezi cu toată ființa în ce faci, pentru că nu ajunge să vrei, trebuie să și poți. Iar la întrebarea despre ce n-ar trebui să spună o femeie despre ea, mi-a răspuns că n-ar trebui să persevereze în a spune „nu pot” și nici să creadă că nu poate fi iubită. Dacă te interesează și alte povești din lumea gastronomiei, am vorbit cu Miruna Lica, de la Foodiva, aici.

Pe winwin.fit am adus Hanoracul Sport WIN, o piesă simplă de purtat zi de zi, și elasticul de păr WIN din mătase.

Tu în ce ai investi primul ban câștigat dintr-o afacere a ta? Mi-ar plăcea să-mi scrii. Iar dacă vrei să asculți și alte conversații ca asta, le găsești pe canalul meu de YouTube.